Istoria neștiută a bazinului giuleștean
Secția de polo a CS Rapid București este una de mare tradiție și valoare. Echipa masculină a cucerit, de-a lungul istoriei, un total de 13 titluri naționale, primul în 1934. Inclusiv în timpul războiului, poloiștii rapidiști, sub numele de CFR București, au reușit marea performanță de a câștiga medaliile de aur.
Infrastructura, la începuturile secției feroviare de polo, a lipsit cu desăvârșire. Înotătorii și poloiștii se antrenau pe Lacul Hagi Tudorache, actualmente Herăstrău, accesul în ștrandurile Capitalei fiind rezervat mai degrabă protipendadei, nu muncitorilor. Cu toate acestea, numele lui Alexandru Lascu, înotător și săritor în apă de valoare, ori ale poloiștilor, au ținut coloane întregi de ziar în acea epocă.
În 1971, Rapidul a cucerit primul titlu național din perioada comunistă, cu o super-echipă care de fapt era și nucleul naționalei României. Amintim numai pe internaționalul Ilie Slăvei, deși sunt foarte mulți cei care, cu altă ocazie, vor fi nominalizați pentru meritele lor. Ca un fel de mulțumire, înainte de celebrarea semicentenarului clubului rapidist, în 1972 se inaugura bazinul descoperit Giulești, unde echipa a câștigat alte patru titluri.
În 1989 s-a luat decizia ca piscina giuleșteană să fie acoperită. Inginerul Istrătescu, care era șef la CCCF (Centrala Construcții Căi Ferate) a reușit, printr-un artificiu profesional, să transporte profile de construcții de la Casa Poporului, la bazinul giuleștean. Istrătescu dorea astfel ca bazinul să aibă parte de o consolidare serioasă el făcând și demersurile necesare pentru ca liniile de cale ferată dezafectate, de lângă bazin, să fie mutate pentru a se lărgi construcția.
Nenorocirea a făcut ca acele profile aduse de la Casa Poporului să fie recunoscute de Elena Ceaușescu, atunci când aceasta a trecut pe Podul Grant. Ea a ordonat imediat oprirea lucrărilor motivând că bazinul obturează vizibilitatea la stadion. Inginerul Istrătescu, care avea un fiu poloist la Rapid și altul medic la echipa de fotbal feroviară, a încercat din răsputeri să asigure continuitatea lucrărilor, dar peste ordinul de partid nu s-a trecut. Apoi a venit Revoluția, iar bazinul giuleștean a fost uitat. Construcția nefinalizată s-a degradat și a devenit o ruină, până la implicarea Guvernului, prin intermediul Companiei Naționale de Investiții, care a adus piscina la parametrii actuali.
Practic, noi suntem contemporani cu primele meciuri în bazinul de polo al Rapidului, în formă acoperită. Celelalte jocuri din Giulești au fost sub cerul liber. Reinaugurarea s-a potrivit de minune cu al treilea titlu consecutiv pe care l-au cucerit poloistele alb-vișinii, performanță care întregește panoplia începută la băieți.
Apropo, și echipa masculină de polo Rapid a obținut o excelentă performanță, calificându-se pentru semifinalele Superligii Naționale, după ani de zile în care a fost numai în play-out. Vineri, 16 mai, Rapid va întâlni, la băieți, Steaua, în piscina giuleșteană, apoi, foarte probabil, Dinamo în finala mică a Superligii. După aurul fetelor, poate zbuciumata istorie a bazinului de lângă șine va fi și martora unui bronz la băieți.
O tempora!
